În această dimineață, scriitorul și jurnalistul Lucian Avramescu a pășit în altă lume, după o suferință de doi ani, care i-a luat vorba, dar nu și cuvintele cu care-și delecta cititorii pe AM Press (prima agenție privată de știri după 1990). Cu toate că a scris nenumărate volume, zeci de mii de articole, a fondat Tineretul Liber și un muzeu al pietrei, undeva va fi înmormântat, poezia Bună seara, iubito! le va aduce aminte tuturor românilor cine a fost Lucian Avramescu. Dumnezeu să-l ierte!
Biografia
Poetul si jurnalistul Lucian Avramescu s-a născut la 14 august 1948 în comuna Sângeru, judeţul Prahova.
A fost licenţiat în Arhitectură peisageră şi ziaristică, făcînd studii postuniversitare la Intercultura – Italia.
A debut în presa literară în anul 1970, fiind redactor la publicaţia „Orizont” Vâlcea (1971-1978), şef de secţie şi redactor-șef adjunct la ziarul Scânteia Tineretului, unde, în perioada 1981-1985, a condus cenaclul „Serbările Scânteii Tineretului”; redactor-şef al revistei „Slast” în perioada 1986-1989; fondator şi redactor-şef al ziarului „Tineretul Liber”, primul ziar tiparit în zilele Revoluţiei din 1989 în fosta Casă a Scânteii. Este fondator al Agenţiei de ştiri A.M. PRESS – 1991, prima agenţie de presă cu capital privat înființată dupa 1989. Cititorii ziarului „PRAHOVA” au privilegiul de a-i fi putut citi săptămănal editorialele şi versurile în paginile sale, iar în ultimii ani filele jurnalului devenit „Confesiunile unui mut care a vorbit cândva” şi mărturiile legate de zidirea Muzeului Pietrei şi ai Bisericii din livadă, care au dat greutate paginilor tipărite şi îşi află loc de seamă în istoria şi în arhiva publicaţiei.
Volumelor de versuri- între care „ Bună seara, iubito” a devenit imn al multor generaţii, notelor de călătorie, antologiilor, eseurilor şi pamfletelor jurnalistice ( „Poeme” – Editura Albatros (1975), „Stele pe dealuri”, Editura Scrisul Românesc (1976), „Transplantul de albastru”, Editura Sport-Turism (1976), „Un liber albatros” (1978), „Ei, aș! Spunea poetul” (1979), „Nu cer iertare”, trilogie (1981-1983, 1985), Editura Eminescu; „Această generație” – poezii in limba greacă, Editura Athena, Grecia (1985), „Bună seara, iubito”, volumul I, Editura Eminescu (1986), „Bună seara, iubito”, volumul II, Editura A.M. PRESS (2000), li se alătură romanul „ Despre singurătate „ şi mărturisirea sa publică devenită „Confesiunile unui mut care a vorbit cândva”. Prima carte pentru copii, „Bucurii cu poezii”, a fost scrisă împreună cu fiica sa cea mică Ana Luciana Avramescu ( 2016), „Cartea cărților Borsecului” este o amplă monografie literară a unui izvor cât o istorie (2016), cărora le-a urmat un volum de aproape 600 de pagini care cuprinde și prima piesă de teatru scrisă de Lucian Avramescu- „Cartea fără nume”, iar piesa de teatru care-l deschide, „Să nu furi niciodată o mireasă”.
De notat şi câteva detalii privind activitatea sa socială: membru in Uniunea Scriitorilor din România (din 1979), Asociaţia Culturală de Prietenie România-Israel(membru fondator), membru fondator şi membru în Consiliul de Onoare al Clubului Român de Presă, unde a îndeplinit și funcția de vicepreședinte; Cetățean de onoare al municipiului Ploiești și al orașului Vălenii de Munte, unde a urmat liceul.
A fost distins cu „Premiul de debut pentru poezie”, Editura Albatros (1975), „Premiul pentru scriitorii tineri” (1979). Premiul de Excelență „Nichita Stănescu” pentru întreaga operă literară. Peste 200 de poezii au devenit cântece iubite de un public larg.
Este tradus și publicat în reviste literare sau în antologii din Polonia, Bulgaria, Rusia, Israel, China, Anglia, Irak, SUA, Germania, Franta, Olanda, Turcia, Iugoslavia. A fost tradus chiar și în limba kurdă.
