Pentru a înțelege putreziciunea sistemului de stat în care trăim este bine să apelăm la istorie, la cea recentă de 34 de ani. Una a neputinței. Voi sublinia câteva exemple.
- 1989: crimele de la schimbarea regimului n-au fost pedepsite nici acum. Iliescu e bine merci.
- 1990: mineriadele au rămas fără autori, mă refer la cei adevărați, nu săgeți ca Miron Cozma. Iliescu e tot bine.
- 1996: Sub guvernarea Convenției Democratice s-au vândut pe nimic activele statului (în general cumpărate de pesediști). Corupții din 2000 au fost un controlor de bilete și un paznic (am realizat o analiză pentru România liberă în acel an legat de fenomenul care ne ucide și azi).
- 1997-2000: Jaful a continuat, dar marii corupți s-au apucat de scris cărți, abia mulți ani mai încolo când unii dintre ei au ajuns la pușcărie și-au ieșit repede. Au rămas cu zeci de milioane de euro, nerecuperate nici acum de statul român. Cel mai curajos corupt a fost Adrian Năstase (premier și șef al PSD) care s-a împușcat în fular.
- 10 august 2018. Am fost acolo. Era o continuare a protestului din 2017 împotriva abuzurilor guvernului PSD. Au mai fost peste 100.000 de oameni în Piața Victoriei. Manifestare a fost oprită brutal de forțele MAI, la ordin politic. Nici acum nu e finalizat dosarul, abia redeschis după o clasare dubioasă.
- 2012-2022: Plagiate pe bandă rulantă ale premierilor, ministrilor și parlamentarilor. Fără pușcărie. Colectiv e doar numele unui club, că dosarul penal n-a ajuns la vinovații reali, care au condus la moartea a zeci de tineri. Spitalele în care au ars de vii pacienții sunt conduse tot de politruci. Consiliile de Administrație ale firmelor de stat sunt pline de amante, de verișori, nepoți și alte relații de cumetrie politică. Milioane sunt cheltuite așa. Anual. Sute de milioane de euro sunt sifonate, iar vinovații sunt liberi. Justiția are cheia eliberării lor prin prescripție, termen inventat de politicienii din parlament, care și-au luat măsuri de prevenție. Putem vorbi toată viața despre incompetență, corupție, lege, aplicarea legii, justiție, sănătate și educație. Și am muri dând din buze, pentru că rezolvarea nu e la noi, ci la puterea politică. Aia pe care o cocoțăm peste lege prin votul nostru.
Concluzia pentru perioada1990-2023: Drumurile proaste au dus la decesul a zeci de mii de români. Nimeni nu-i pedepsit. Zeci de mii de șoferi analfabeți și-au cumpărat permisele. Niciun mare șef de poliție n-a ajuns la pușcărie. Medicilor nu le mai ajunge leafa, cu toate că e mărită până la cer. Nepăsare și lipsa de empatie e ceea ce se întâmplă în sănătate, în general, că excepții avem în orice instituție, dar nu la cap. Corupția e ca oxigenul pentru mulți funcționari publici. Și nimic nu o poate eradica. E pandemia corupției. Și Iliescu e tot bine la peste 90 de ani, în timp ce tinerii mor și fug din țară din cauza unui sistem putred. Unul nevindecabil de instituții conduse de impostori, incompetenți și șpăgari.
Vindecarea vine prin implicare. Fiecare pe felia lui. Apoi la vot. Și musai la proteste masive când legea este încălcată. Doar să vrem, nu să fim complici la tragedii.