Decizia Tribunalului Mureș prin care Florin Florea a câștigat procesul împotriva Primăriei Târgu Mureș a rămas definitivă, iar de mâine, 9 noiembrie, va îmbrăca din nou uniforma de polițist local. Lider al Sindicatului ProLex Poliția Locală Târgu Mureș, Florea a fost concediat abuziv în urmă cu doi ani, șase luni și nouă zile. Motivele: a purtat un tricou pe care scria ”fără penali” și apoi a refuzat o misiune de a patrula singur în cartierul Valea Rece, timp de 90 de zile, fiind împotriva regulamentelor. Mai ales că vreme de câțiva ani nu a exista un plan plan local de ordine și siguranță publică, așa cum prevede legea, iar regulamentul trebuie întocmit în baza acelui plan. Faptul că făcuse filiala Sindicatului Prolex în cadrul Poliției Locale a fost un alt argument nespus public pentru a fi înlăturat. Astfel, fosta administrație nu mai putea controla organizația angajaților, iar aici a intrat în funcțiune caracatița din instituția condusă 20 de ani de Dorin Florea. Ordinele s-au executat, iar instanța a stabilit că ele au fost ilegale.
La finalul articolului puteți lectura și o declarație a celui care a demonstrat în instanță abuzurile fostei administrații.
Ce se întâmplă acum?
Judecătorii au decis că Florin Florea trebuie să fie reintegrat pe aceeași funcție, iar Primăria Târgu Mureș să-i achite salariile pe toată perioada în care s-a judecat. Pe parcursul proceselor, liderul polițiștilor locali a făcut și plângeri penale împotriva celor care l-au destituit ilegal. Mai mult, până la rezolvarea dosarelor penale, Florea va solicita daune morale și materiale pentru perioada în care a fost lăsat fără loc de muncă, într-un mod abuziv, așa cum a constatat instanța încă de la primul termen câștigat în 2019. Faptele fostei administrații au legătura cu noua administrație, pentru că în afară de primar cei care au comis abuzurile sunt încă pe funcții. Așa cum este Dacian Raul Matiș, șeful Poliției Locale, care, aproape întâmplător, de vineri a intrat în concediu, când a aflat că fostul său subaltern va fi reangajat.
”Sper ca pentru incompetență să nu plătească actuala administrație”
Ceasul Cetății l-a întrebat pe liderul sindical ce așteaptă acum de la noua administrație, care are totuși la Poliția Locală aceeași conducere de pe vremuri. El ne-a precizat că din motivarea instanței s-a dovedit că nici măcar comisia de disciplină nu era legală, așa cum a stabilit Curtea Constituțională, deci niciun apel n-ar fi putut salva situația angajatorului său. ”Am demonstrat că toate acuzațiile și decizia de demitere au fost pe lângă lege, iar noi asta trebuie să aplicăm. Tot ce am considerat că a fost ilegal așa a rămas și în decizia judecătorilor. Evident că acum mă voi îndrepta împotriva celor care au comis abuzurile. Fostul primar și toți cei care au contribuit la un astfel de simulacru sunt responsabili, pentru că știau pe de atunci că nu este legal. Dacă nu știau, înseamnă că erau incompetenți. Și nu, nu mi se pare deloc normal să plătească primăria, in speță târgumureșenii, pentru incompetența unora, precum actualul director al poliției locale, Dacian Matiș”, ne-a mai declarat Florin Florea.
Motivarea instanței cu degetul pe DEX și lege
Întreaga motivare se întinde pe 15 pagini, iar unele aspecte sunt extrase din DEX pentru cei care s-au considerat lezați, când Florin Florea a acordat un interviu pentru un ziar, pe vremea când încă era în cadrul Poliției Locale. Vom extrage doar câteva fraze din decizia instanței.
Acuzațiile. ”Pentru a se aplica această sancțiune, în Decizia atacată s-a reținut că reclamantul:
– a refuzat să își îndeplinească sarcinile de serviciu, atribuite prin Decizia
directorului Direcției Poliției Locale nr. 4 din 05.03.2019 privind constituirea unui grup delucru în cartierul Valea Rece și prevăzute în fișa postului, încălcând astfel prevederile art.21 al. 1 lit. c, d, e din Legea nr. 155/2010 a Poliției locale și art. 15 al. 2 din HG nr. 1332/2010 privind aprobarea Regulamentului cadru de organizare și funcționare a Poliției Locale, coroborat cu art. 45 și art. 77 al. 2 lit. d, g, i din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici rep.;
– nu a respectat în mod repetat programul de lucru, încălcând prevederile art. 63 pct. 4 din Regulamentul Intern al aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Tîrgu-Mureș, aprobat prin Dispoziția nr. 2894/30.09.2016 a Primarului Municipiului Tîrgu-Mureș, coroborat cu art. 77 al. 2 lit. d din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici;
– nu a respectat Codul de conduită, denigrând imaginea instituției prin articolul publicat în cotidianul „Cuvântul Liber” în data de 03.04.2019, fiind incidente prevederile art. 7 al. 1, 2 lit. a și b din Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită al funcționarilor publici ca și prevederile art. 6 lit. b din Dispoziția Primarului nr. 2003 din 31.03.2011 privind aprobarea Codului de conduită a funcționarilor publici și a personalului de specialitate din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Tîrgu-Mureș, HCLM nr. 88/2016 privind Regulamentul de organizare și funcționare a aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Tîrgu-Mureș”.
Reacția instanței. ”În ce priveşte motivele de nelegalitate ale actului administrativ atacat, se reţine că la termenul de judecată din 11 iunie 2021 s-a pus în discuția părților aplicarea efectelor Deciziei nr. 737/2020 a Curţii Constituționale a României, care vizează legalitatea procedurii de cercetare disciplinară desfășurată la adresa reclamantului de Comisia de disciplină constituită la nivelul pârâtului Municipiul Tîrgu-Mureș. Sub acest aspect, instanța reține că prin Decizia nr. 737/8.10.2020 a CCR s-a admis excepția de neconstituționalitate dedusă spre soluționare instanței de contencios constituțional și s-a constatat că prevederile art. 79 alin.(5) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici sunt neconstituționale.
Analizând raportul Comisiei de disciplină, cu privire la această abatere disciplinară, raportat la conţinutul concret al interviului şi toate împrejurările colaterale acordării acestuia, instanţa constată că în mod nelegal interviul dat de reclamant a fost apreciat ca abatere disciplinară: astfel, Comisia de disciplină nu indică în concret în ce mod s-a adus atingere prestigiului instituţiei publice din care făcea parte reclamantul prin acest interviu, cum a ajuns la această concluzie prin raportare la efectele directe sau imediate ale interviului, care au fost probele care au condus la concluzia Comisiei. Astfel, nu este detaliată latura obiectivă a abaterii disciplinare reţinută în sarcina reclamantului, nici cea subiectivă (atitudinea psihică) şi în mod evident este ignorată întrutotul condiţia legăturii de cauzalitate dintre fapta reclamantului (de a acorda interviul) şi aspectul denigrării imaginii instituţiei publice.
În acest sens, relevant este că atât în Raportul Comisiei de disciplină cât şi în poziţia procesuală exprimată de pârât în cadrul întâmpinării, se susţine expres că, „ulterior acordării interviului, instituția pârâtă a publicat un drept la replică pe site-ul Municipiului Târgu-Mureș, situație care a generat o reacție în lanț pe rețeaua de socializare Facebook, afectând imaginea Direcției Poliției Locale a Municipiului Târgu-Mureș.” Din aceste susţineri, reiese tocmai lipsa legăturii de cauzalitate directă dintre interviul dat de reclamant şi presupusa afectare a imaginii instituţiei (de altfel neindicată în concret), întrucât în logica eronată a Comisiei de disciplină, reclamantul este tras la răspundere disciplinară nu pentru afirmaţiile sale concrete din cadrul interviului, ci pentru reacţiile de pe Facebook colaterale şi ulterioare publicării interviului respectiv. Ori, reclamantul nu poate fi ţinut responsabil de afirmaţiile sau reacţiile altor persoane la adresa instituţiei angajatoare, exprimate într-un context diferit, necontrolat de reclamant şi din care acesta nu făcea parte (mediul virtual Facebook), chiar dacă aceste afirmaţii ar fi fost ocazionate de publicarea interviului sus-menţionat. De altfel, Raportul Comisiei de disciplină este lacunar şi sub acest aspect şi omite a menţiona sau exemplifica acele „reacţii” relevante pentru afectarea imaginii instituţiei, abaterea disciplinară fiind astfel nedescrisă în materialitatea sa.
Urmarea imediată a acestui tip de abatere disciplinară constă în afectarea prestigiului instituţiei şi a respectului opiniei publice faţă de aceasta, cu consecinţa afectării nu doar a imaginii publice a poliţiei locale din cadrul Municipiului Tg-Mureş ci asupra întregii activităţi a Direcţiei Poliţiei Locale, ca serviciu public cu atribuţii în asigurarea ordinii publice. Abaterea disciplinară pentru care a fost destituit din funcţie reclamantul, se consumă în momentul realizării acţiunii/inacţiunii prevăzute de norma legală şi a producerii rezultatului, prin care se afectează prestigiul instituţiei, a respectului opiniei publice faţă de activitatea acesteia, dar toate aceste aspecte relevante nu rezultă din actele emise de pârât.
Este discutabil de altfel, dacă acordarea interviului de reclamant în ziarul Cuvântul Liber, se constituie în „manifestări care aduc atingere prestigiului instituţiei”, cât timp una dintre condiţii pentru ca această abatere să fie comisă, este aceea de a fi produs consecinţele sus-menţionate, numai în aceste condiţii poate fi pusă în discuţie atingerea prestigiului unei autorităţi.
Prin prestigiu se înţelege autoritate morală, consideraţie, influenţă de care se bucură cineva sau ceva, vază, importanţă, deci reprezintă aprecierea publică pozitivă a unei instituţii în ansamblul său.
Totodată, instanţa constată că decizia atacată este lovită de nulitate absolută în baza art. 252 alin 2 lit. c din Codul Muncii, pentru neindicarea motivelor ce au determinat înlăturarea apărărilor reclamantului. În baza acestui text de lege, actul sancționator trebuie să cuprindă în mod obligatoriu, sub sancțiunea nulității absolute, motivele pentru care au fost înlăturate apărările reclamantului, actul atacat nefăcând referire la aceste apărări și motivul omiterii lor”.
