Eu, Ionela Ciotlăuș vă datorez scuze publice. Povestea nu se încheie aici!
După apariția materialului Recorder ce conține frânturi de înregistrări ale unor discuții la care am participat în calitate de reprezentant al unui angajator public, imediat au apărut în spațiul public, previzibil, mai multe reacții la adresa acestor înregistrări. Vă mărturisesc că din luna noiembrie a anului trecut sunt ținta directă a unor metode de defăimare distribuite de „anonimul feudal”, care și-a văzut privilegiile amenințate și pentru cei care nu știu a existat un furt de identitate cu presupuse discuții telefonice, e-mailuri anonime și iată acum aceste înregistrari anonime/tăiate/trucate, scoase din context. Acest anonim care, printre trei afaceri în Spania sau Austria vine și amăgește publicul captiv cu povești nemuritoare despre dragostea nemăsurată față de acest oraș și față de cetățenii lui și dreptatea socială inexistentă de când noua administrație a preluat orașul.
Mă simt obligată, pentru publicul care asistă, în aceste zile, la acest circ mediatic, să vin cu câteva precizări importante, mai ales că, pe lângă atacurile prezentate cu ușurință și informațiile din înregistrările ambientale, ilegale scoase din context, acestea au montat și speculat unele greșeli de exprimare/abordare a unor pareri persoonale private, sau etape primare ale recrutării personalului, subiecte de interes public iar asta mă obligă să recunosc și să-mi cer scuze unde am greșit. Pe de altă parte aș dori să explic contextul.
Știu că povestea unor „jocuri de culise de partid” sunt pardigme greu de digerat dar să nu uităm că politicile publice, strategia de dezvoltare a unui oraș, strategia de guvernare locală, pe placul nostru sau nu, în reflectoarele audio, video, sau nu, este de cele mai multe ori apanajul politicii. Important este ca rezultatul să fie unul pozitiv când tragem linie, iar instrumentele de execuție în conformitate cu prevederile legale și interesul public.
Vă invit la un exercițiu de imaginație și mai ales de reflectare a unor realități pe care mulți dintre noi le știm dar care nu au fost redate integral de înregistrări.
Nu e uşor să treci prin astfel de momente însă e bine să îți amintești, din când în când, că greșeala poate apărea în viață oricui, fiind un lucru firesc care ține de natură umană. Fiecare avem momentele noastre vulnerabile spuse în șoaptă sau cu voce tare. Asta face parte din viața noastră și ne ajută să ne definim pe tot parcursul ei. Omul este supus greșelii, spunea Seneca, nimeni nu este perfect dar toți suntem perfectibili, în momente de stres și din nevoia de a face lucrurile să funcționeze mai bine și mai corect, pot apărea și greșeli.
Da, față de frânturile de înregistrare scoase din context îmi cer scuze public, pentru ceea ce am gândit și am vorbit însă nu și pentru ceea ce NU am făcut, atribuirea corectă a cauzelor și responsabilității pentru aceasta situație, negativ percepută, deoarece asumarea răspunderii presupune puterea de a asuma consecințe, responsabilitate, vinovăție, rușine și nu în ultimul rând reparație.
Este adevărat că jocul de cuvinte uneori poate fi periculos, dar distanța între vorbe și fapte trebuie măsurată și judecată cu o documentare foarte serioasă, doar de către cei care sunt abilitați pentru asta. Eu nutresc speranța și credința că justiția va face dreptate.
În primul rând vreau să cer scuze funcționarilor publici asupra cărora planează suspiciuni și care, nu merită oprobiul public, mă încred în etica și profesionalismul lor de a organiza faza recrutării care presupune concursuri reale cu respectarea prevederilor legale. Mă refer aici la Direcția Resurse Umane și Direcția de Asistență Socială, Reprezentanți ai ANFP din Instituția Prefectului și nu în ultimul rând, la membrii comisiilor de concurs.
Pentru că s-a pornit un serial de tragi-comedie pe tema activității din cabinet voi veni și eu, punctual, pe subiecte de interes public, cu fapte și documente legate atât de istoria angajărilor recente sau trecute, cât mai ales, cu documente privind „contractele micului feudal” făcute în șoaptă, care evident că nu au fost surprinse într-o înregistrare, însă care au băgat mâna până la cot în banii publici și au secat acest oraș de mai bine de două decenii. Iar asta a văzut toată lumea, toți cei care am trăit în acest oraș zi de zi. Faptul că a pierdut puterea și accesul nelimitat la fondurile publice pentru a le utiliza în folosul propriu și al acoliților săi, poate explica înverșunarea, agresivitatea lipsa de respect sau agresiunea verbală și chiar fizică uneori, pentru cei care au uitat, manifestate acum atât de el cât și de acoliții lui în spațiul public.
Însă nu vreau să închei punând reflectorul pe problemele micului feudal, ci pe greșelile mele. În cariera mea profesională m-am bazat pe multă, foarte multă muncă, și mai ales pe studiu și perfecționare continuă, în modul activ în care am ales să îmi desfășor activitatea, îmi exprim acum punctul meu de vedere privind situația creată: acum este despre recunoașterea greșelilor care, mai devreme sau mai târziu, apar în viața sau cariera unui om.
Evident, așa cum este corect atunci când planează suspiciuni asupra activității oricărei persoane de bună credință, mi-am înaintat demisia în dată de 25 ianuarie, pentru clarificarea tuturor aspectelor legate de activitatea prestată în cadrul cabinetului, precum și pentru a da legitimitate și libertate tuturor declarațiilor necesare în comunicarea publică.
Povestea nu se încheie aici!