Fapte. Ultima lovitură pentru presă a venit la Brăila, când un procuror DIICOT a stabilit să percheziționeze o redacție și să confiște absolut toate mijloacele electronice: telefoane, laptopuri, computere și chiar stick-uri de memorie. Motivul: site-ul debrăila.ro a publicat un film în care un pedofil agresa sexual un minor. Fața victimei a fost blurată, iar agresorul a fost prins. Doar că povestea n-a început aici, ci din momentul în care redactorul-șef a scris despre șeful inspectoratului de Poliție, pe care procurorul cu pricina îl simpatiza și se lăuda că-l cunoaste de 20 de ani și-i băiat bun. Pe scurt, a fost un pretext pentru a vedea sursele jurnaliștilor.
Istoric. Nu, nu e primul caz, ci nenumărate, iar personal am ajuns la DIICOT și amenințat cu cătușele să-mi dezvălui sursele. N-am făcut-o, iar procurorii n-au îndrăznit să-mi facă pocinogul ca la Brăila, pentru că atunci au intervenit avocați celebri, iar eu eram director de imagine la cea mai puternică federație a presei. S-a închis dosarul fabricat de fosta șefa de la Radio, Maria Țoghină, care acum face o emisiune la postul condus de ea, în care se dă de partea jurnaliștilor. N-a fost la fel de norocoasă o altă sursă, după cum povestește Tolontan aici, careia i-au fost ridicate obiectele necesare să vadă cui i-a dat informații așa-zis secrete. Redactor muzical de 30 de ani, Gabriela Scraba a făcut față cu greu percheziției și-a recunoscut fapta de care era acuzată de Ovidiu Miculescu, cel care a făcut deplasări de 110.000 de euro în doi ani. Instanța a exonerat-o într-un final, dar sursa a fost dezvăluită.
Perspective. În astfel de situații, recomand tuturor surselor să-și facă diverse conturi false de pe telefoanele apropiaților, pentru că poliția politică e cu ochii pe jurnaliști, ca nu cumva să scape ceva și stăpânii politici să nu știe cine a sifonat. Vom ajunge și mai jos în topul libertății presei, dar trebuie să ne continuăm meseria, chiar și sub tăvălugul agresiv al celor ce vor să ne oprească. Bine că nu ne împușcă pe stradă sau nu cădem de la balcon, ca-n Rusia. Încă avem speranță că astfel de abuzuri vor înceta. Dacă dispare libertatea presei, atunci putem să ne cerem toți după gratii, că e singurul pilon important în democrație, alături de justiție.
Grafică de Mana Neyestani
