”Nu doar o clădire a fost renovată aici, ci am asigurat condiții moderne pentru artiștii viitorului. Mă bucur că în această privință sunt în acord cu domnii președinți Kelemen Hunor și Péter Ferenc, considerând că cea mai bună investiție este cea pe care o facem în viitorul tinerilor”, a afirmat primarul Zoltán Soós, care a precizat că orașul trebuie să meargă spre dezvoltare, nu să se întoarcă la autobuzele în flăcări din trecut.
Așadar, în curtea instituției școlare și de față cu directoarea Liceului de Artă din Târgu Mureș, edilul n-a făcut doar un gest de a arăta cum a cheltuit banii publici, ci a continuat campania electorală prin ridicarea administrației sale în slăvi și acuzarea fostei conduceri a municipalității. Un amuzant incident a adus auditoriul cu picioarele pe pământ, atunci când pupitrul de la care se lăudau șefii UDMR a picat. O lucrare solidă, după cum s-a văzut în film. Nu este însă tot.
Cum intri pe poarta liceului, fix la doi pași în dreapta, privești într-un hău al haosului administrativ, printr-o mică fereastră, deschisă probabil strategic pentru ca șobolanii să aibă suficient oxigen. N-am reușit să vizitez toate locurile în care primarul și cohorta sa au făcut pași mărunți, pentru că evenimentul fusese anunțat mai târziu, iar doar îndemnul unei consiliere maghiare de a vedea minunea m-a adus în fața altor lucruri făcute de mântuială. Urme solide de vopsea și var se îmbrățișau pe trepte și holuri, apoi chiar la începutul scărilor sărea veselă dezordinea, unde lucrurile erau împrăștiate ca la o grădiniță lipsită de administrație.
Desigur, nu este vina primarului Zoltán Soós că renovarea promisă la cheie și achitată din banii tuturor n-a ieșit la dungă. Este de vină campania electorală, care l-a surprins cu temele nefăcute, de a început repede să lucreze ceva pentru a arunca praf (la propriu și la figurat) în ochii electoratului. Și graba strică treaba, la fel cum nu poate minți cu convingere că Liceul de Artă a fost renovat complet, așa cum susține, insistând că de trei ani tot se lucrează la povestea asta. Și-n trei ani poza de deschidere este destul de clară. Și nu este singura. Până la urmă, aici este vorba despre risipirea banului public, dacă recepția a fost făcută.
