Înveți în orice condiții, chiar și de pandemie, ești sigur că vei reuși cu brio la bac și vezi că de fapt ai luat o notă cu care rămâneai corijent. Te minunezi, plângi, apoi faci contestație și afli că onor șefii învățământului au o scuză: eroare de transcriere. O eroare care putea înnebuni pe cineva și pe altcineva trimite la suicid. Au mai fost cazuri în care elevii și-au pus capăt zilelor pentru că au luat o notă mică. Cam asta e situația în sistemul nostru educațional, condus de un apărător al plagiatorilor, recte Sorin Cîmpeanu.
Despre isprăvile și ideile ministrului am mai scris. Degeaba. Individul continuă să calce educația în picioare cu susținerea unor politicieni care îi sunt datori, pentru că o altă explicație nu există să menții în funcție un incompetent. Și din acest motiv, mulți români preferă calea exilului. Avem sisteme care mai de care mai nenorocite, dar educația și sănătatea sunt pe primele locuri, apoi urmează cultura și justiția.
De fapt, nu există un interes național, ci doar unul care ține de bani și putere, unde politicienii sar ca muștele pe masa trudită a românilor. De aceea, orice promisiune fără fapte e floarea de la butoniera homo politicus. E mândrie pentru ei, nu rușine. Probabil acest lucru se va schimba când justiția îi va trimite pe toți acești impostori unde merită. Ghiciți singuri unde. Apoi o nouă clasă politică va fi obligată să ridice cărămidă cu cărămidă sisteme naționale performante și corecte. Altfel, ne vom învârti în cercul compromisului și opinia mea de azi va fi valabilă și peste 20 de ani.