Prim-planVești

Cum vrea guvernul să-ți citească legal mesajele

Un proiect de lege de la Senat urmează să fie aprobat în șapte zile

Folosindu-se de o directivă UE privind codul european al comunicațiilor, înainte cu trei zile să fie demis, fostul Guvern Cîțu a introdus un paragraf într-un proiect de lege, care se bate cap în cap cu recomandarea, urmărind astfel decriptarea mesajelor din rețelele sociale pentru le citi legal. Mesajele cetățenilor. Motivul: securitatea națională.

Care a fost parcursul proiectului legislativ

Dezvăluirea a fost făcută de Bogdan Manolea, jurist specializat în legislația internetului și director executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet. ”Deși directiva trebuia transpusă până pe 21 decembrie 2020, a zăcut undeva prin Guvern aproape un an până când a plecat USR din coaliție. Apoi, cu doar trei zile înainte să fie demis (coincidență sau nu?!?), Guvernul Cîțu îl adoptă dintr-o dată în ultima ședință de guvern. Pe urmă intră în circuitul parlamentar, iar la Camera Deputaților trece ca prin brânză și este adoptat pe 7 decembrie 2021.

Doar că între varianta din dezbatere publică și cea adoptată de guvern apare o nouă adăugire în motivație numită „Schimbări legislative relevante pentru domeniul securităţii naţionale”, două definiții (scrise evident de persoane care nu au lucrat în domeniu, după formulările absolut improprii) și art 10^2 inserat într-o zonă care n-are nimic de a face cu subiectul celorlalte 299 de pagini”, a afirmat juristul Manolea.

Camera Deputaților a votat în majoritate, iar acum, până la 17 decembrie, Senatul României urmează să dea verdictul final pentru trecerea acestui proiect, care dă liber spionării cetățenilor.

Ce articol a fost introdus pe șest 

Articolu 10^2. „(1) Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP şi furnizorii de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:

  • a) să permită interceptarea legală a comunicaţiilor, inclusiv să suporte costurile aferente;
  • b) să acorde accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii;
  • c) să furnizeze informaţiile reţinute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente;
  • d) să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.

(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) – c) se aplică în mod corespunzător şi furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice”.

CE forțează statele să adopte Codul Comunicațiilor, cu amenințarea că altfel ajunge în fața Curții Europene de Justiție

Comisia Europeană a anunțat în septembrie noi măsuri juridice împotriva României și a altor 18 state membre UE care nu au implementat încă în legislații Codul European al Comunicațiilor. Dacă în două luni nu remediază situația, cazurile pot ajunge la Curtea Europeană de Justiție. Lipsa adoptării acestui act în legislația națională a fost și motivul pentru care licitația 5G a fost amânată pentru 2022. Detalii aici.

Notă: Proiectul a suferit patru modificări de-a lungul timpului și-a fost inițiat din toamna anului 2019, când la conducerea României era Guvernul Dăncilă.

 

 

Urmariți Ceasul Cetății si pe Google News

Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like

👇

Un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Back to top button