Asociația Funky Citizens a publicat o analiză privind modul în care cele 103 municipalități din România și sectoarele Bucureștiului au reușit în 2022 să acopere măcar minimul legal în termen de transparență și participare publică în procesul de elaborare a bugetelor locale. Ardealul are câteva județe în top 10, dar dezamăgirea vine de la Târgu Mureș, care s-a agățat de poziția 21, după o evoluție bună sub aceeași administrație Soos, care anul trecut a ocupat locul 66. Poate cel mai surprinzător saltul este făcut de Alexandria de la poziția 11 în 2021 la locul doi acum.
Organizația subliniază imaginea de ansamblu, care arată că doar Primăria Sector 6 a reușit să obțină 9/10, ”însă spre deosebire de anul precedent deja avem o îmbunătățire semnificativă – dacă în 2021 doar Timișoara avea 8/10 puncte, în 2022 avem cinci municipalități care au obținut acest punctaj: Alexandria, Brașov, Deva, Hunedoara, Pitești.
Sunt însă și 33 de municipii din cele 109 nu au reușit să ia nici măcar „notă de trecere”, având scorul de 4 sau mai puțin. Pentru acestea nu am reușit să identificăm informații actualizate privind bugetele locale pe anul 2022 sau pentru care informațiile sunt minimale, lipsind elementele esențiale pentru a putea asigura principiul transparenței bugetare. Problema transparenței și a oportunităților de participare pentru cetățeni rămâne însă una foarte mare – mult prea multe municipalități au informația disponibilă în formate ilizibile (pdf scanat), greu accesibile (într-un colț de site aflăm că totuși cetățenii ar putea participa la dezbaterea pe buget) sau indisponibile de o manieră coerentă (informația este împărțită în diverse secțiuni).
Din păcate, cu câteva excepții, la acest capitol nu există multe îmbunătățiri sau problemele majore observate sunt aceleași ca anul trecut (captură după topul din 2021). De aceea, și recomandările noastre rămân, din păcate, aceleași ca în analiza precedentă. Concluzii: Municipiile din România au început, însă mult prea timid, să își asume tranziția la o guvernare
deschisă, lucru care se vede și în numărul dominant de administrații care încă publică proiectul de buget în format de text scanat, needitabil. Cele care ies din această logică, fie prin punerea la dispoziție a unui format editabil, fie prin vizualizări prietenoase pentru cetățeni, pot fi numărate pe degete. O deschidere a bugetelor locale este absolut necesară. Nu doar pentru că o cere legea, ci și pentru că la nivelul comunităților locale există cea mai multă nevoie de transparență, participare și monitorizare a priorităților de cheltuire a banului public”.
Notă: Textul integral poate fi lecturat aici, unde veți descoperi clasamentul cu cine a procedat transparent și cine nu. Plus greșelile frecvente din administrațiile locale.
