Libertatea a publicat un interviu interesant cu activistul maghiar Attila Dabis, care acum patru ani a primit interdicție de a intra în România, pe motiv că ar atenta la siguranța națională. Discuția a avut loc la Universitatea de Vară de la Băile Tușnad, unde acesta și-a lansat o carte despre autonomie. Dabis a explicat ce conține proiectul de autonomie pentru Ținutul Secuiesc și de ce crede că este respins cu atâta înverșunare de clasa politică românească.
La una dintre întrebări, legat de ce-ar câștiga etnicii maghiari, intervievatul a răspuns: ”Maghiarii nu se simt neapărat acasă în România, simt că sunt cetățeni de mâna a doua și că au senzația că statul spune în permanență că ei trebuie să se adapteze, că nu sunt egali, chiar dacă articolul 2 din Constituția României spune că atât cetățenii majoritari, cât și cei minoritari sunt egali. Dar în practică această percepție a sentimentului de egalitate nu este prezent. Sunt foarte multe nemulțumiri”.
Care sunt nemulțumirile? Și pe ce se bazează?
Attila Dabis: ”Institutul Balvanyos (un think tank de cercetare sociologică din Cluj-Napoca, n.r.) a făcut o cercetare despre aspirațiile ungurilor în 2019. Sondajul a arătat în ceea ce privește autonomia că mai puțin de 13% dintre respondenții români au spus că cererea lor e legitimă. Dar și la întrebarea dacă maghiarii ar trebui să aibă propriii primari, 60% dintre români au respins până și această idee. De asemenea, există o respingere față de a avea predare în limba maternă”.
Afirmațiile sale sunt contrazise de realitatea prezentată de ziar, unde puteți lectura interviul integral: ”Dincolo de datele sondajului invocat de Attila Dabis, în România există primari de etnie maghiară, nu doar în comunele și orașele în care această populație este majoritară, ci inclusiv în orașe mari precum Târgu Mureș sau Satu Mare, UDMR – principala formațiune care reprezintă minoritatea maghiară – este (cu întreruperi) din 1996 la guvernare, UDMR are prefecți sau că elevii au școli sau clase cu predare în limba maternă, că studenții unguri au specializări cu predare în limba maternă, există inscripționare bilingvă în localitățile în care există o populație maghiară notabilă, limba maternă poate fi folosită în administrație”.
