Ministrul UDMR al Mediului, Tánczos Barna s-a trezit încolțit de ceilalți politicieni din două motive: ar fi cântat imnul secuiesc la un meci de hochei și a stat în tribuna adversarilor, a Ungariei, mai exact. România a pierdut meciul, dar unii dintre jucători au cântat alături de galerie imnul care acum a devenit motiv de discordie în spațiul public. Vicepremierul Sorin Grindeanu i-a cerut demisia ministrului Tanczos, la fel și un vicepreședinte PNL. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a spus și el că astfel de provocări i se par de netolerat. Vor urma discuții în coaliție pe acest subiect. Cel acuzat s-a justificat într-o postare pe Facebook, unde nu pomenește nimic de imn, ci de faptul că au fost și alți români în tribuna Ungariei.
Cum a ajuns imn un cântec de pribegie
Versurile au fost scrise în 1921 de György Csanády, iar compoziția muzicală îi aparține lui Kálmán Mihalik. Cei doi au lucrat împreună la ceea ce a devenit imn, fără ca intenția lor să fie asta. Interzis în România și Ungaria în perioada comunistă, poemul a fost modificat de autori necunoscuți și a rămas la o variantă din anii 70. După 90, restricțiile de ascultare sau cântare în public au fost ridicate, iar din 2009 a fost declarat imn al Ținutului Secuiesc de către Consiliul Național Secuiesc.
Cântec de pribegie
„Cine știe încotro, încotro ne duce destinul
Pe drumuri aspre, în întunericul nopții
Mai ajută-ți încă o dată poporul spre victorie
Regele Csaba, pe cărări de stele!
Un pumn de secui se macină precum stânca,
Pe o mare a luptelor dintre popoare
Valurile ei s-au revărsat peste noi de mii de ori
Nu părăsi Ardealul, Dumnezeul meu”!
Foto: GSP, care scrie că în 2011, pe când era președintele Federației de Hochei, Tánczos Barna a sărbătorit o victorie a echipei, iar în imagini vedem și steagul secuiesc.
